8 hours to takeoff:)

Stii momentele de dinainte la ceva frumos? Esti constient ca totul o sa treaca intr-o clipa,ca un metrou intre doua statii,ca un avion peste un oras violet. Asa ca inainte sa inceapa agitatia aceea la care cocotata pe tocuri si mirosind a Nina Ricci abia o sa poti sa-i faci fata, trebuie sa stingi luminile putin. Sa privesti linistea dansand rumba pe acordurile comentariilor vecinului care se uita la meci, si sa iei o gura de aer de aici. Ca sa stii unde trebuie sa te intorci.

Plec la Paris.:) Nu de tot,as vrea eu. Ma intorc peste o saptamana, mai inteleapta sper. Mai intelectuala, mai sofisticata, mai experimentata. E asa un cliseu sa spui ca te-ai indragostit de Paris,dar vreau sa vad cum e sa te indragostesti de un cliseu. Cred ca Parisul e ceva de genul primei iubiri, primei tigari, primei betii. Toata lumea trebuie sa il traiasca o data.

Turnul Eifel, Disneyland, Luvrul, Notre Dame, Versailles, Champs Elysees, Moulin Rouge...ne vedem in cateva zile. :-P

“April in Paris, chestnuts in blossom, holiday tables under the trees.”

E.Y. Harburg

Am primit astazi o leapsa de la Lara,si cu asta mi-am adus si eu aminte ca aveam un blog. Trebuie sa scriu 10 lucruri pe care nu le-am facut niciodata,dar pe care as vrea sa le fac.

1. In momentul acesta mi-as dori o bataie pe bune cu perne. Una la sfarsitul careia sa nu poti vedea decat puf peste tot in jurul tau.
2. Bungee Jumping.
3. As vrea sa imi petrec o zi intreaga cu prietenele la un SPA,iar apoi sa mergem la un bar de striptease masculin.
4. Sa iau lectii de tango.
5. Sa merg undeva la munte in Austria unde sa pot skia toata ziua.
6. Mi-ar place sa conduc un BMW decapotabil. Dar sa fie al meu.
7. As vrea sa imi petrec o noapte intreaga pe acoperisul unui bloc/unei case cu un tip si o sticla de vin.
8. As vrea sa am ocazia sa pocnesc un idiot. Bine, ar fi dragut daca as avea si siguranta ca nu da inapoi dupa aceea.
9. Sex on the beach.
10. Sa imi petrec o zi intreaga cu sora mea intr-un mall, band capuccino cu caramel si cumparandu-ne lenjerie sexy.

29 septembrie

Simt ca as vrea sa scriu cat mai multe atunci cand rememorez clipe fericite,de frica poate, sa nu le uit sau sa nu se acopere de praf prea repede. Iar acum chiar daca e toamna, chiar daca frigul imi frange toata libertatea si devin in unele clipe prea melancolica si pentru vise, parca o vad mai frumoasa. Dupa o vara atat de plina nu pot sa sterg totul cu buretele si mai strecor momente de vara prin weekendurile innorate de septembrie.

Mi-au mai ramas din vacanta desenele animate pe care le vedeam in diminetile tarzii, cu cerealele intr-o mana si muzica vesela ca zgomot de fundal. Inca vorbesc la telefon cu orele, chiar daca mai trebuie sa strecor si vre-o tema printre ele. Imi urmaresc regulat serialele preferate cu Zsuzsi, chiar daca trebuie sa lasam maratoanele lost si CSI pe weekenduri de acum incolo. Iar cumparaturi, karaoke si iar cumparaturi pot face mereu cu Paula. Pana la zapada, mai merg la tenis, si ies la plimbari in tricouri, chiar daca trebuie sa am si un hanorac peste. O sa ma uit mereu cu Anda si Paul la wresling cu gura cascata si cu ochii pe Cena si o sa ma plimb mereu cu Timi in decapotabila...:))Iar de la ceai cu fetele si in Jazz cu baietii nu vreau sa trebuiasca sa ma opresc vreodata, oricat de geroasa se prevede iarna. Iar pe plaja in Grecia...o sa mai ajung eu:D
Mi-am reinceput sesiunea de citit reviste, asa ca termin cu rememoratul si merg sa imi fac un ceai.

In mod normal abia reusesc pana la ora 12 sa iau un mic dejun decent. Decent insemnand niste cereale mancate pe fuga, in timpul unui film pe HBO. Astazi am mancat si de dimineata si de pranz si e doar 12.45. Infig cu putere furculita in castravetele ce-mi leviteaza lenes prin farfurie si parca il vad pe el in locul castravetelui. Cand sunt fericita mereu uit sa mananc. Parca gandurile mele ajung cumva sa pluteasca prin atmosfera si brusc actiunea de a manca devine prea pamanteasca si respectiv prea inutila pentru a fi indeplinita.

Nu cred ca un apel de la el ar face ca totul sa fie bine, dar faptul ca nu suna ma coboara din nou pe pamant.

Imi plac povestile, pentru ca nicio printesa nu isi asteapta nerabdatoare SMS-ul salvator.

Acum nici nu mai vreau sa sune.

Probabil a obosit si el.

As scrie mai des. Insa cu cat experimentez mai multe, cu atat mi se pare tot mai prostesc ce gandeam, simteam sau povesteam in trecut. As vrea sa cunosc oamenii si locurile suficient de mult incat sa ma pot declara inteleapta. Dar cheltuiesc mult, nu-mi ascult parintii si fac in principiu toate lucrurile cliseu specifice adolesentilor din filmele americane, iar atunci cand ma gandesc sa povestesc vre-o intamplare pe blog incep sa ma simt frivola. Mi-ar place sa stiu ca sunt superficiala doar la suprafata.
Cand eram mai mica, imi imaginam seara inainte de culcare diferite scenarii. Povestile erau incredibil de palpitante si uneori ma tineau treaza cu orele. Iar in fiecare, eu, personajul principal,aveam 17 ani. Mi se parea asa, o varsta magica. Acum am in realitate 17 ani si ma simt tot eu. Nu s-a schimbat filmul peste noapte si nici nu am inceput sa simt siguranta de sine pe care il avea pesonajul creat de mine acum aproape 10 ani.
Asa ca incerc sa nu mai imi imaginez nimic si cu asta se duce si cheful de scris. Poate ca intr-o zi am sa public o carte geniala. Voi fi genul de tipa care bea multe cafele si poarta conversatii inteligente. Pana atunci insa o sa stau la plaja, o sa beau Pina Colada si o sa va povestesc despre recenta mea vacanta in Grecia!